Studiu de caz


Studiu de caz privind utilitatea percepută a informațiilor obținute din surse deschise de limbă arabă din țări în care o organizație are interese de afaceri

 Cristian OBREJA, PhD
Economics and Business Administration Faculty
Alexandru Ioan Cuza University of Iaşi, Romania
e-mail: obreja.feaa@yahoo.ro

Gabriel Cucuteanu, PhD
Doctoral School of Economics and Business Administration
Alexandru Ioan Cuza University of Iaşi, Romania
e-mail: gabriel.cucuteanu@uaic.ro

Notă: Prezentul studiu a fost prezentat la conferința GEBA 2016 și ulterior, a fost publicat în revista Review of Economic and Business Studies

Prezentul studiu de caz analizează modalitatea prin care conceptele teoretice asociate culegerii și valorificării informațiilor concurențiale pot fi transpuse în practică, astfel încât o organizație care are interese în țările din zona MENA[2], să beneficieze de cele mai calitative produse de intelligence, obținute în baza datelor din surse deschise[1] de limbă arabă, în vederea susținerii deciziilor top managementului.

În acest studiu s-a urmărit, pe parcursul a trei luni de zile, evoluția unei situații critice a unei organizații, reflectată în mass-media de limbă arabă, dintr-o țară în care organizația are interese. Au fost traduse din limba arabă articolele cât și în comentariile care făceau referire la situația analizată. Materialele astfel obținute au fost analizate și sintetizate, furnizând ulterior organizației două buletine de informare pe această temă.

După diseminare și discutarea conținutului buletinelor de informare în cadrul organizației am solicitat decidenților acesteia să completeze un chestionar de feedback, iar ulterior au avut loc interviuri în profunzime cu membrii consiliului de conducere, în vederea stabilirii utilității percepute a inteligenței concurențiale în procesul strategic de luare a deciziilor.

Concluziile studiului evidențiază că produsele de intelligence obținute din sursele deschise de limbă arabă din țările unde organizațiile au interese de afaceri, pot contribui în mare măsură la susținerea procesului decizional de nivel strategic. În același timp, costurile obținerii acestui tip de informații sunt destul de semnificative, întrucât trebuie tradus un volum important de informații, iar, ulterior, trebuie realizată analiza și sinteza acestora. Aceste activități presupun utilizarea unui personal calificat și cu experiență în domeniu.

Keywords: Business Decision-making, Competitive Intelligence, Information Management, Knowledge Management, Organisational Intelligence.

 

Introducere

Competitivitatea globală, disoluţia monopolurilor, avansul tehnologiilor informației și comunicațiilor, inclusiv a celor mobile, scăderea prețurilor echipamentelor IT, expansiunea rețelelor sociale, globalizarea informaţiei asupra cunoaşterii şi circulaţiei ideilor (din sfera privată, academică ori instituţională), dar și criza economică au produs schimbări majore atât în comportamentul consumatorilor, cât și al companiilor.

Viteza cu care se produce și se vehiculeză informația este tot mai mare, volumele de date transmise au crescut considerabil, în contextul în care prețurile abonamentelor la servicii de internet și date au scăzut, internetul provocând deja un puternic impact în „satul global“ al lui McLuhan.

La jumătatea anului 2016, conform Internet World State, peste jumătate din populația lumii avea acces la internet, în America de Nord 89% din populație, iar în Europa 73.9%. În România, la data de 30 nov 2015, 56.3% din populație avea acces la internet, conform aceleiași surse. Dar ce impresionează cu adevărat este rata de creștere a internetului de după anul 2000: 485.2% în Europa,  1,515.2% în Asia şi 7,448.8% în Africa.

În această situaţie, când creşterea ofertei informaţionale este una exponenţială, creşte în aceeaşi măsură şi nevoia de a identifica la timp oportunitățile de business și de a lua decizii corespunzătoare. Ne confruntăm cu un veritabil „diluviu” informaţional, urmare a „exploziei” surselor deschise şi a fluctuaţiilor noului mediu de securitate. Această „suprainformare“ tinde să redirecţioneze eforturile dinspre căutarea informaţiei către rafinarea instrumentarului de interpretare a acesteia.“ (Niţu I., 2011)

În prezent, simpla documentare realizată de către manageri, cum ar fi lectura presei sau alte modalităţi de informare practicate de aceştia, nu mai este suficientă pentru ca ei să înţeleagă permanent ce şi cum face competiţia. Aspecte de interes major pentru managerul general (de exemplu: care sunt riscurile şi ameninţările la care este expusă firma, care sunt ultimele iniţiative majore ale companiilor concurente) trebuie să facă obiectul unor buletine de informare primite de la personal sau structuri specializate în culegerea, verificarea şi prelucrarea informaţiilor. (Obreja C., Rusu C, 2009)

Comunitatea de informații din SUA a recunoscut de timpuriu potențialul informației din surse deschise și a făcut pași concreți în direcția culegerii și exploatării unor astfel de informații. Astfel de programe de exploatare a surselor deschise au fost extinse și îmbunătățite în timp datorită condițiilor mereu în schimbare. Comparativ cu tehnicile tradiționale sau secrete, adesea, informațiile din surse deschise pot fi culese mai rapid, mai economic, mai prolific și pot fi mai de încredere. S-a estimat că, în anul 1957, între 75 și 90 % din cunoștințele obținute de CIA cu privire la informații economice, științifice, și geografice din blocul sovietic, s-au bazat pe analiza surselor deschise. Tehnicile electronice și fotografice, au redus probabil procentele, mai ales în ultimele două categorii, însă contribuția, reală și potențială, de colectare de informații din surse deschise este încă copleșitoare.

Principala problemă a analistului de informații din surse deschise (OSINT) este identificarea imediată a elementelor de interes cât și indexarea acestora sub forma de rezumate sau traduceri. Acest aspect face ca unii utilizatori să obțină mult mai multe beneficii decât alții din exploatarea surselor deschise.

Având în vedere creșterea volumului de date precum și efortul de colectare, Croom spune încă din 1969 că folosirea metodelor de înregistrări automatizate va fi obligatorie în viitor iar administrarea și exploatarea tuturor surselor externe deschise de informații ar trebui realizată centralizat de către o agenție, ce ar putea funcționa în mod deschis, servind națiunea ca întreg, inclusiv comunitatea de informații. O astfel de agenție ar putea fi operată mai eficient, mai economic, utilizând un singur sistem de prelucrare a datelor, flexibil și automat și ar putea asigura flexibilitatea și o acoperire cuprinzătoare, prin utilizarea de contractanți.

Autorii acestui studiu au acţionat, la un nivel primar, din postura unui astfel de contractant, utilizându-se ca ipoteză de lucru existenţa unei comenzi de informaţii primite din partea unei organizaţii de mari dimensiuni din România care are interese în țări din zona MENA. Decidenţii acesteia erau interesaţi să beneficieze de produse de intelligence, obținute în baza datelor din surse deschise de limbă arabă din această zonă, referitoare la o situaţie critică pentru organizaţie, în vederea susținerii deciziilor top managementului.

 

Metodologie

În general, metodele sunt considerate științifice, deoarece acestea se bazează pe dovezi empirice care pot fi observate (direct sau indirect) și măsurate. Aceste date sunt supuse principiilor stabilite ale logicii și trebuie să fie repetabile.

Metodele științifice de anchetă se bazează pe treptele inteligenței formulare ciclu-problemă, colectarea de date, analiza (inclusiv testarea ipotezelor) și diseminarea.

Deși cercetare în domeniul Competitive Intelligence-ului diferă de alte domenii de anchetă, caracteristicile cercetării științifice rămân aceleași. Ca și în alte studii, cercetătorii, analiștii de informații prezintă ipoteze pentru a explica fenomene și planul de abordări metodologice pentru a studia probleme din lumea reală. O caracteristică importantă în cercetare științifică este obiectivitatea metodei utilizate.

În domenii academice, cum ar fi sociologia, psihologia, istoria, științele politice și economia, rezultatele sunt diseminate prin publicarea în reviste academice și conferințe de specialitate. Astfel cunoașterea este cumulativă și toți cercetătorii beneficiază de rezultatele cercetării, dar, în același timp, colegii pot critica metodele și interpretările unui studiu pentru a exercita un anumit nivel de control al calității prin evaluări reciproce.

Acest lucru nu este tocmai posibil în cazul cercetărilor din domeniul Intelligence-ului de afaceri, deoarece aceste rezultate sunt, de cele mai multe ori, confidenţiale.

În timp ce cercetarea cantitativă din domeniul Intelligence-ului se bazează pe efectuarea observațiilor analistului ce pot fi măsurate cu ajutorul unui instrument de măsură, cercetarea calitativă are posibilitatea de a extinde înțelegerea sugerând explicații cauzale. În acest caz, abordarea cercetării de către analist se va realiza prin colectarea de date într-un mod nestructurat, fără chestionare standardizate sau limitative (“boxes to check.”)

Deși unele cercetări calitative pot utiliza un set de întrebări uniforme pentru respondenți, răspunsurile nu sunt structurate ca în cercetarea cantitativă. În cercetarea calitativă din domeniul Intelligence-ului, datele sunt colectate prin observare directă sau indirect, prin intermediul jurnalelor, revistelor, interviurilor sau focus grupurilor etc. Sursele secundare de date sunt numeroase, documentele existând într-o multitudine de forme. În cercetarea din domeniul Intelligence-ului, datele calitative pot, de asemenea, constitui baza unui studiu pilot sau al dezvoltării unei teorii (e.g., grounded theory research), care ar putea fi ulterior testate folosind date cantitative. (Prunckun, 2010 p. 55)

„Studiile de caz reprezintă cercetarea unei probleme ce se poate manifesta în cadrul unui grup, un incident sau un eveniment unic. Este o modalitate sistemică de a examina o problemă ce se extinde dincolo de utilizarea unui număr limitat de variabile, oferind o investigație aprofundată a fenomenelor analizate. Studiile de caz pot fi cazuri singulare sau multiple și nu trebuie să fie doar calitative. In schimb, ele pot folosi o paradigmă cantitativă sau o abordare mixtă. Acest tip de design de cercetare este foarte potrivit pentru proiecte de informații strategice.“ (Prunckun, 2010 p. 57)

Interviurile în profunzime sunt similare cu focus-grupurile, doar că se realizează cu unul sau doi respondenți. Cu toate că interviul în profunzime are un format nestructurat, analistul va prezenta un set de întrebări deschise de bază pentru a promova discuțiile de la care va obținute datele necesare pentru a răspunde la întrebarea de cercetare. Interviurile în profunzime sunt potrivite în cazul în care cercetarea are în vedere subiecte sensibile sau confidențiale și chiar clasificate. De aceea informațiile solicitate fac ca format de grup să fie inadecvat. (Prunckun, 2010 p. 58)

 

Prezentarea organizaţiei care a făcut obiectul cercetării

Organizaţia pentru care a fost realizată cercetarea este una de mari dimensiuni din România, având 1250 de angajaţi şi venituri de aproximativ 150 milioane de lei anual. Organizaţia are interese legate de activitatea sa, printre altele, şi în țări din zona MENA.

Din acest motiv , conform ipotezei de lucru, decidenţii organizaţiei erau interesaţi să beneficieze de produse de intelligence, obținute în baza datelor din surse deschise de limbă arabă, din această zonă, în vederea susținerii deciziilor top managementului.

 

Realizarea cercetării

Pe parcursul a trei luni de zile, a fost urmărită evoluția unei situații critice pentru  organizație, ce a fost reflectată în mass-media de limbă arabă, dintr-o țară în care organizația are interese. Au fost studiate toate sursele deschise din mediul online care făceau referire la respectiva situaţie. Au fost mai apoi traduse din limba arabă atât articolele, cât și comentariile care făceau referire la situația analizată. Materialele astfel obținute au fost analizate și sintetizate, fiind furnizate ulterior organizației două buletine de informare pe această temă.

După diseminare și discutarea conținutului buletinelor de informare în cadrul organizației s-a solicitat decidenților acesteia să completeze un chestionar de feedback, iar ulterior au avut loc interviuri în profunzime cu membrii consiliului de administraţie (CA), în vederea stabilirii utilității percepute a inteligenței concurențiale în procesul strategic de luare a deciziilor.

Pentru a identifica modul în care organizația se raportează la intelligence-ul concurențial (în special informaţiile privind competitorii și piața provenite din surse deschise sau oficiale, care îi sprijină pe manageri în luarea deciziilor) au fost evaluate percepțiile managerului general al organizației pe această temă, prin completarea unui chestionar.

 

Rezultatele cercetării

În urma completării, de către managerul organizației, a chestionarului cu privire la modul în care organizația se raportează la intelligence-ul concurențial, a reieșit o orientare scăzută a organizației către intelligence-ul de afaceri.

Deși conducerea organizației a resimţit nevoia de informaţii în procesul decizional în relaţia cu concurenţii, iar datele cu privire la macro-mediu, inovații tehnologice, concurenți, clienți au fost considerate foarte importante pentru organizație, la data realizării studiului, astfel de date din surse deschise au fost căutate și obținute doar într-o foarte mică măsură.

Referitor la modalităţile de obţinere a informaţiilor din mediul online, a reieșit faptul că principala sursă de informare o constituiau publicaţiile online (ziare, reviste, studii, articole), urmată de monitorizarea site-urilor concurenților. Organizația nu utiliza blogurile și rețelele sociale în vederea obținerii de informaţii de afaceri.

La momentul efectuării cercetării, capabilităţile de intelligence (capacitatea de a obţine informaţii din mediul concurenţial) din cadrul organizaţiei erau considerate de către managerul general ca fiind la un nivel incipient, uneori acesta fiind nevoit să se ocupe singur de culegerea şi analiza informaţiei.

Conducerea organizației și-a exprimat acordul total cu privirea la faptul că informaţiile obţinute din surse deschise îmbunătăţesc semnificativ performanţa organizaţiei (ex.: informaţii obţinute din mass-media, de pe internet, din jurnale ştiinţifice, brevete, conferinţe etc.).

În urma analizei chestionarelor de feedback, dar şi urmare a interviurilor în profunzime realizate cu membrii din conducerea organizaţiei, cu privire la buletinele de informare primite au fost evidenţiate unele aspecte privind forma, conţinutul şi utilitatea acestora.

Astfel, așteptările membrilor CA, cu privire la buletinele de informare, au corespuns într-o mare măsură sau chiar au fost depășite pentru unii dintre aceştia.

Cu privire la relevanța conținutului informațional prezentat în buletinele de informare, majoritatea membrilor CA au considerat, în mare măsură, că buletinele au un conținut informațional relevant. Relevanţa este reflectată prin efectul pe care informaţia îl produce asupra destinatarului/beneficiarului, respectiv măsura în care răspunde aşteptărilor acestuia în raport cu proiectele sale decizionale.

Formatul grafic al buletinelor de informare, tip broşură A4, paginate pe două coloane, având pe lângă text şi imagini relevante pentru subiectul tratat, a fost apreciat   într-o foarte mare măsură şi a condus la parcurgerea ușoară a buletinelor de informare.

Informațiile prezentate în buletinele de informare au fost ușor de înțeles, în foarte mare măsură, de către toţi membrii consiliului. S-a discutat că limbajul trebuie să fie unul simplu pentru ca informaţiile să fie utilizabile, să fie clare, concise şi facil de parcurs de către cei care au nevoie de ele şi sunt autorizaţi să le cunoască/acceseze. Trebuie ţinut seama de faptul că, de cele mai multe ori, persoanele care sunt desemnate să cunoască/acceseze aceste informaţii nu au o pregătire în domeniul intelligence-ului de afaceri. De asemenea, trebuie precizat aici că unele informaţii care sunt utile unui anumit nivel de management, pot fi prea generale sau prea detaliate pentru un alt nivel de management.

Informațiile prezentate în buletinele de informare au fost considerate, în mare măsura, relevante pentru susținerea unor decizii manageriale din cadrul organizaţiei. Membrii CA intervievaţi au admis că buletinele de informare le-au oferit elemente de noutate referitoare la situaţia analizată, fără a conţine aspecte lipsite de importanţă sau de sens.

Informațiile prezentate în buletinele de informare au influențat, într-o primă fază, doar într-o oarecare măsură deciziile manageriale. Persoanele intervievate au afirmat că acestea ar fi trebuit să fie integrale, adică să conţină suficientă cunoaştere ca, independent de alţi factori, să determine luarea unor decizii. Pentru a corespunde necesităţilor conducerii organizaţiei, deşi este greu ca acestea să fie complete şi 100% sigure, este necesar ca ele să prezinte o imagine destul de amănunţită a situaţiei analizate, astfel încât să sprijine conducerea să ia decizii corecte şi să planifice eficient activitatea/răspunsul organizaţiei.

Membrii CA, având în vedere faptul că astfel de buletine de informare ar putea conţine informaţii sensibile pentru organizaţie, au considerat, într-o foarte mare măsură, că astfel de materiale ar trebuie să aibă un caracter confidențial. În urma discuţiilor a reieşit că accesul la astfel de buletine trebuie permis în funcţie de calitatea, poziţia în organizaţie şi numărul persoanelor care au sau pot avea acces la informaţii, potrivit nivelului de acces aprobat de către managementul superior, în baza autorizaţiei de acces, cu respectarea principiului “necesităţii de a cunoaşte”.

Astfel de buletine de informare, consideră membrii CA, într-o foarte mare măsură, trebuie să fie diseminate doar la nivelul managementului superior. În urma discuţiilor a reieşit faptul că transmiterea informaţiilor confidenţiale către alte persoane din organizaţie ar trebui făcută numai dacă acestea sunt autorizate să aibă acces la astfel de informaţii. Transmiterea acestui tip de informaţii către persoane din exteriorul organizaţiei ar fi bine să fie făcută doar de către managerul general sau delegatul acestuia. De asemenea, trebuie avut în vedere ca autorizaţiile de acces ale persoanelor care prin comportament, atitudini sau manifestări pot crea premise de insecuritate pentru informaţiile confidenţiale să fie imediat retrase.

Buletinele de informare au conținut și elemente de noutate, în oarecare măsură. În general, starea de fapt era în bună parte cunoscută de către membrii organizaţiei. Aportul de noutate faţă de datele preexistente a constat în modul în care informaţiile despre organizaţie, într-un mod independent de ceea ce se întâmpla în cadrul acesteia, erau receptate şi exercitau influenţe în mediul ţintă din ţările MENA. Au fost identificate principalele mijloace/modalităţi de propagare a informaţiilor de interes referitoare la fapte, fenomene, evenimente ce ar fi putut reprezenta/deveni ameninţări ori surse de risc pentru organizaţie.

Pentru a reuşi să furnizeze informaţiile relevante, într-o manieră concisă şi uşor de asimilat, membrii CA au considerat, într-o  foarte mare măsură, că este util ca buletinele de informare să aibă un rezumat cu aspectele cele mai relevante pentru organizație.

Într-o foarte mare măsură, membrii CA au considerat util să poată solicita realizarea unor astfel de buletine pentru susţinerea unor decizii manageriale strategice. Aceştia s-au arătat interesaţi de posibilitatea solicitării unor astfel de buletine de informare, care să conţină aspecte de interes privind schimbările care apar pe piaţă sau în activitatea competitorilor.

Respondenţii au considerat că, în situații de criză, astfel de buletine de informare ar fi utile, într-o foarte mare măsură.

Tot în măsură foarte mare şi-ar dori să primească periodic astfel de buletine de informare. Ei au considerat oportună existenţa, pe viitor, a unor monitorizări permanente, de avertizare timpurie asupra unui set de indici şi indicatori externi (economico-financiari, sociali, politici, transnaţionali şi informaţionali), care caracterizează situaţii cu potenţial de risc sau oportunitate la adresa obiectivelor şi strategiei organizaţiei. Studiile de benchmarking realizate pentru a investiga şi înţelege cele mai bune practici şi metodologii de lucru din organizaţiile concurente, în scopul adoptării acestora în activitatea proprie, în vederea creşterii performanţelor, au fost, de asemenea, considerate necesare.

Informațiile prezentate în buletinele de informare au fost considerate de către membrii CA ai organizaţiei, credibile (veridice), într-o foarte mare măsură.

Majoritatea membrilor CA ai organizaţiei au acordat credibilitate absolută conţinutului informaţional prezentat în buletine, ceea ce înseamnă ca informaţia a fost confirmată şi de alte surse independente, precum şi de cunoştinţele anterioare. O singură persoană a acordat credibilitate relativă conţinutului buletinului, conţinutul informaţional fiind confirmat de alte surse independente şi doar parţial de cunoştinţele anterioare. Conţinutul informaţional nu a fost infirmat nici de alte surse independente, şi nici de cunoştinţele anterioare ale respondenţilor.

Informațiile prezentate în buletinele de informare au fost considerate concludente de către membrii CA, într-o mare măsură. Informaţiile din buletinele de informare au conţinut suficiente elemente care descriu obiectul şi acţiunea într-un context determinat.

Modul de prezentare al informaţiilor în cadrul buletinelor a fost considerat ca fiind bun sau excelent, iar volumul de informaţii transmis prin intermediul buletinelor a fost considerat bun.

Respondenţii au caracterizat informațiile prezentate în buletinele de informare ca fiind utile, de calitate foarte ridicată, foarte valoroase, oportune, practice şi importante. Scoruri uşor mai scăzute au înregistrat relevanţa şi încrederea informaţiilor prezentate în buletinele de informare.

 

Concluziile studiului:

Top-managementul organizației a resimţit deseori nevoia de informaţii concurenţiale în procesul decizional. Cu toate acestea, organizaţia avea o orientare scăzută către intelligence-ul de afaceri, iar capabilitatea sa de a obţine informaţii din mediul concurenţial era la un nivel incipient, în condiţiile în care managerii nu aveau experienţe/deprinderi în acest domeniu.

Produsele de intelligence obținute din sursele deschise de limbă arabă din țările unde organizațiile au interese de afaceri, pot contribui în mare măsură la susținerea procesului decizional de nivel strategic.

Dacă managementul unei organizaţii nu are o cultură de intelligence adecvată, poate exista din partea acestuia tendinţa de a acorda credibilitate absolută conţinutului informaţional prezentat în buletinele de informare. În aceste condiţii, este important ca analistul să prezinte în mod corect limitările existente în cazul obţinerii informaţiilor doar din surse deschise, generate, în special, de posibilităţile reduse de verificare a acestora. Pentru a creşte valoarea acestor informaţii, este necesar ca produsele de intelligence să fie realizate legal, utilizând toate sursele specifice intelligence-ului de afaceri.

În contextul existenţei unor multiple abordări teoretice în domeniu, importanţa studiului rezultă din faptul că a prezentat realizarea în practică a unui produs de intelligence de afaceri necesar unei organizaţii şi care a contribuit în mod real la susţinerea deciziilor manageriale strategice ale acesteia.

De asemenea, experienţa autorilor studiului s-a îmbogăţit cu cunoştinţele practice necesare creării unor produse de intelligence pe baza informaţiilor din surse deschise de limba arabă din ţări MENA, care poate fi utilizată/adaptată, în contextul unor noi studii practice, la surse deschise de limba rusă, ucraineană etc. din zone mai greu accesibile, dar în care firmele au interese de afaceri sau organizaţiile umanitare desfăşoară activităţi.

În același timp, astfel de activităţi pot fi solicitate în special de organizaţii cu resurse financiare însemnate, întrucât costurile obținerii acestui tip de informații sunt destul de semnificative, de ordinul miilor de euro. Trebuie tradus un volum important de informații, iar ulterior, realizată analiza și sinteza acestora. Aceste activități presupun utilizarea unui personal calificat și cu experiență în domeniu care să colecteze, să stocheze și să analizeze informațiile de afaceri.

 

Bibliografie

Agarwal, K. N. (2006). Competitive intelligence in business decisions – an overview. Competition Forum, 4(2), 309-314

Croom, Herman L., The Exploitation of Foreign Open Sources, Studies in Intelligence, 1969, volume 13, number 3,  pages 129-136

Franco et all, Competitive intelligence: a research model tested on portuguese firms, Business Process Management Journal, Vol 11, Nr 2, 2011, pp. 332-356

Gilad, Ben. “The Future of Competitive Intelligence: Contest for the Profession’s Soul”, Competitive Intelligence Magazine, 2008, 11(5), 22

Grooms, T.F., Marketing Intelligence: Executive Management Perceptions of Value, Henley Management College, Brunel University, 2001

McLuhan, Marshall (1962). The Gutenberg Galaxy: the making of typographic man. Toronto, Canada: University of Toronto Press

Niţu I. – coordonator, Ghidul analistului de intelligence – Compendiu pentru analiştii debutanţi, Ed. Academiei Naţionale de informaţii „ Mihai Viteazul”, Bucureşti, 2011

Obreja C., Rusu C., Protejarea şi promovarea intereselor firmei prin Intelligence, Editura Expert, Bucureşti, 2009

Obreja C , Cucuteanu G., Need for Intelligence of Romanian Managers, 7th DSEBA Conferences, Iaşi, 24-25 May 2013

Prunckun, Hank, Handbook of scientific methods of inquiry for intelligence analysis, Scarecrow professional intelligence education series ; no. 11, Scarecrow Press, 2010

Yap, C. S., Md Zabid, A. R., & Dewi, A. S. (2013). Perceived environmental uncertainty and competitive intelligence practices. Vine, 43(4), 462-481.

[1] Informaţia neclasificată, care a fost descoperită deliberat, selectată, filtrată şi diseminată pentru o audienţă specifică în vederea răspunderii la o anumită solicitare. EX: mass-media, internet, jurnale ştiinţifice, brevete, conferinţe etc.

[2] Orientul Mijlociu şi Africa de Nord

[quotcoll orderby="random" limit=1]

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *